Contactează-ne

   contact@aiccromania.org
   +40 213.103.066
     +40 722.259.885

De ce o statuie antică de dac în București?

Proiectul de realizare și amplasare în București a unei statui de nobil dac are o dublă conotație: identitară și culturală. Pe de o parte, discutăm despre un monument dedicat unui capitol important al istoriei spațiului cultural românesc. Istoria veche a României nu trebuie nici exploatată, nici răstălmăcită. Dar nu trebuie nici dusă în derizoriu și nici ignorată. În toată diversitatea peisajului urban bucureștean, nu există nici măcar un monument dedicat civilizației dacice. Amplasarea unei statui de dac îmbogăţeşte cultural bucureştiul. În acest context, proiectul nostru nu este decât un act de normalitate.

Pe de altă parte, e vorba de o importantă conotație culturală în stransă legătură cu profunda identitate europeană a spațiului cultural românesc..

Statuia pe care dorim să o amplasăm în București e o replică a uneia dintre sculpturile realizate de artiștii antici romani pentru a împodobi Forul lui Traian (Roma). Momentul corespundea cu punctul de apogeu al artei romane, iar Forul, cu statuile sale și celebra Columnă a lui Traian, a impresionat (și influențat!) de-a lungul secolelor mari maeștrii ai artei universale, precum Michellangelo, Rubens sau Dali [http://statuidedaci.ro/ro/influenta-asupra-culturii-europene/statuile-de-daci]. Statuile de daci din Forul lui Traian nu se mai află astăzi în locul lor original. Pot fi însă văzute în marile muzee ale lumi, de la Luvru la Ermitaj sau The Metropolitan Museum of Art (New York). În România, nu există însă niciuna dintre aceste statui…

STATUIA DE NOBIL DAC (PILEATUS) din "Giardino di Boboli", Florența

În anul 1584 sculptura apărea în colecția cardinalului Andrea della Valle, pentru ca ulterior să fie vândută cardinalului Fernando di Medici. În 1788 a fost adusă la Florența de contele Waldelli, unde se păstrează, din anul 1810, în "Giardino di Boboli", străjuind intrarea în parc, lângă o altă statuie de dac (capilatus). Această operă de artă poate fi datată spre sfârșitul domniei lui Traian (98-117 d.Hr.). Starea ei de conservare este în general bună.

Corpul statuii este realizat în porfir roșu închis din Egipt cu mari pete gri, iar capul și brațele sunt din marmură alba de Carrara. Înălțimea este de 2,30m (2,56m, incluzând piedestalul).

Este posibil ca acest personaj, pe baza importanței acordate (sculptură în porfir roșu imperial, material rezervat numai reprezentărilor familiei imperiale și zeităților romane) și a trăsăturilor întâlnite în unele portrete ale regelui Decebal, reprezentate pe Columna lui Traian, să fie însuși regele dac. Opera este un exemplu splendid de artă romană. Decebal este considerat a fi unul dintre cei mai mari regi ai Daciei.

Statuia a fost studiată de numeroși cercetători, servind ca sursă de inspirație pentru o seamă de artiști ai Renașterii, Barocului, etc., precum Boticelli, Michelangelo, Raffaello, Carvaggio, Nicolas Poussin, Bernini, Edmé Bouchardon, Piranesi, Hubert Robert, Jacques-Louis David, Dominique Ingres, Eugène Viollet-le-Duc, etc.

Scopul acestor statui era menit să marcheze cucerirea dacilor de către romani, în timpul împăratului Traian. Geto-dacii erau o ramură a popoarelor tracice, menţionaţi de Strabon în lucrarea Geografia, ca fiind cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Istoria Daciei are încă multe părţi ce aşteaptă să fie descoperite, dar cert este că cele două războie daco-romane (101-102 d.Hr.; 105-106 d.Hr.) au avut o importanţă deosebită pentru romani, iar Traian a hotărât să glorifice victoria atât prin reprezentarea lor pe Columnă, cât şi prin aceste statui ce au fost amplasate în Forum, printre care şi bustul lui Decebal. După 106 d. Hr., o parte din Dacia devine provincie romană şi începe procesul de romanizare. Ocupaţia romană se va retrage după aproximativ 250 de ani, lăsând în urmă o populaţie romanizată, denumită daco-romani.

Aceată parte din istoria dacilor a fost reprezentată pe Columna lui Traian, o replica a acesteia aflându-se şi la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

Demersul Asociației Identitate Culturală Contemporană (AICC)

AICC a contactat, pentru realizarea replicii, Galleria Pietro Bazzanti & Figlio din Florența, fondată în 1822. Situată în centrul Florenței, această galerie renumită de artă a fost preluată în anii 1960 de Ferdinando Marinelli, propietarul faimoasei Fonderia Artistica. Galleria Pietro Bazzanti & Figlio este apreciată de autoritățile culturale italiene, precum și de cele din lume, lucrând cu Galeriile Uffizi, Palazzo Pitti, etc., reproducând până acum multe opere de artă din colecțiile acestor instituții muzeale. Prestigiul și calitatea execuției operelor de artă, atât originale cât și replici, și îndeplinirea criteriilor de selecție fac firească colaborarea cu această instituție.

Odată realizată, replica va fi donată statului român.

Proiectul se bucură de sprijinul Academiei Române.

Argumentarea academică a proiectului

Mulțumim istoricului de artă Leonard VELCESCU pentru documentele puse la dispoziție și răbdarea cu care ne-a ajutat să începem acest demers pe care noi îl considerăm civic.

Sursa Informaţiilor

Toate informaţiile provin din cartea Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică, Editura Academiei Române 2015, scrisa de Leonard VELCESCU.
Cu această lucrare Leonard VELCESCU a obţinut ȋn anul 2000 titlul de doctor la École Pratique des Hautes Études(Sorbona), iar în anul 2012 a primit premiul “Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române.

Leonard VELCESCU

Leonard VELCESCU, doctor în istoria artei al École Pratique des Hautes Études (EPHE) – Sorbonne, (Sorbona-Paris IV) cercetător al istoriei, arheologiei și artei la Universitatea din Perpignan - "Via Domitia" (Franța) - "Centre de Recherches Historiques sur les Sociétés Méditerranéennes" (CRHiSM).
http://leonardvelcescu.ro/

Outline Free HTML5 Responsive Bootstrap Template

Cum poți ajuta?

Mai mult decât un element de decor urban, Statuia de nobil dac poate deveni un simbol al Bucureștiului și un simbol al identității noastre culturale. De aceea, am conceput acest demers ca pe un proiect al comunității, la care putem contribui cu toții.

Prin amabilitatea domnului arhitect Mario KUIBUȘ avem la dispoziție o propunere de amplasare în spațiul urban bucureștean.

Pentru a sprijini acest demers prin donații și sponsorizări ne puteți contacta la:
Email: contact@aiccromania.org
Telefon/Fax: +40 213.103.066
Telefon mobil: +40 722.259.885

Cine ne susține ?

Proiectul început de Asociația Identitate Culturală Contemporană beneficiază de susținerea, morală și materială, a mai multor instituții prestigioase din România.

Academia Română

Academia Română, prin vocea Secție de Științe Istorice și Arheologice, și-a manifestat susținerea deplină pentru demersul AICC, printr-o scrisoare semnată de regretatul acad. Alexandru Vulpe, “Considerăm”, scria emeritul academician, “că este de datoria noastră, în contextul manifestării unei identității culturale și contemporane românești, să realizăm și să aducem în țară o copie a statuii din Giardino di Boboli, Florența. ”

Alți susținători

Andrei Diaconescu

Andrei Petrescu

Șerban Țîr

Ștefan Vasiliță

Sponsori

 

 

Free HTML5 Template
Free HTML5 Template
Free HTML5 Template
Free HTML5 Template
Free HTML5 Template

 

Plata prin card bancar

Pentru a dona, completaţi formularul de mai jos şi apăsaţi butonul „Donează”.
Veţi fi redirecţionat către pagina securizată de procesare a plăţii mobilPay. AICC nu reţine informaţii despre carduri.
Completeaza datele pentru facturare
RON